Răspândirea cărții occidentale în România în epoca comunistă. Câteva constatări
Autor: Jacques Hellemans (ULB)
În cadrul proiectului de cercetare WBI-FNRS privind circulația cărții belgiene de limbă franceză în România (1830–1990), realizat în colaborare cu Biblioteca Academiei Române, atenția noastră se va concentra într-o manieră mai concretă asupra răspândirii cărții occidentale între cel de-al Doilea Război Mondial și căderea regimului comunist.
Studiul perioadei 1940–1990 ne invită să reflectăm asupra modului în care un regim pe de-o parte ermetic în interior și curios de deschis la exterior a permis și restricționat rând pe rând accesul la ideile occidentale. Dincolo de tulburările legate de cel de-al Doilea Război Mondial, câteva repere merită a fi investigate pentru a identifica eventuali ani cheie în evoluția schimburilor culturale cu Occidentul. Aceste dinamici par însă mai nuanțate decât s-ar presupune la prima vedere. Câteva elemente explicative pot fi totuşi avansate:
- Desfiinţarea Institutului Francez în 1948, urmată de redeschiderea sa în 1970;
- Posibila schimbare ideologică favorabilă Occidentului după mai 1968, în urma vizitei lui Charles de Gaulle în România;
- O mişcare de retragere observabilă la începutul anilor 1970, în special după vizitele oficiale ale lui Nicolae Ceaușescu în China și Coreea de Nord, în iunie 1971.
În ciuda unui climat de cenzură relativă, circulația cărții occidentale a urmat uneori rute ocolitoare. Unele titluri ale ediţiilor Marabout au putut astfel să ajungă în provinciile românești datorită difuzării lor prin intermediul lui Pierre Seghers, editor parizian și vechi membru al Partidului Comunist Francez. Această circulație apare şi prin inițiative locale de inspiraţie occidentală, cum ar fi colecția „Caleidoscop” (publicată de Editura Ceres), care adoptă, în aceeaşi manieră cu imaginea seriei „Flash”, un format compact foarte popular în anii 1960 și 1970. Ea propune o serie de lucrări de natură enciclopedică cu privire la viața cotidiană: sfaturi practice, popularizare științifică, medicină, grădinărit, gastronomie etc.
În cele din urmă, căderea regimului în 1989 marchează o ruptură simbolică și materială, care se poate observa și în domeniul bibliologic. Libertatea de exprimare nou dobândită este întruchipată în special prin apariția unor coperte de carte cu o grafică mai liberă, uneori marcată de o senzualitate conştient exprimată.
Pare pe deplin legitim să prezervăm, să conservăm și să valorificăm acest patrimoniu bibliologic care constituie colecțiile de opere populare în epoca comunistă, ca martori semnificativi ai unui patrimoniu cultural și istoric.
Deschide lucrarea în limba franceză aici
