Asociația Bibliotecarilor din România

Asociația Bibliotecarilor din România (ABR) este singura asociație profesională națională care reunește reprezentanți ai tuturor tipurilor de biblioteci reflectate, la nivel organizațional, în 4 diviziuni (biblioteci naționale, biblioteci universitare şi specializate, biblioteci publice şi biblioteci școlare), 11 secțiuni profesionale (Achiziție și dezvoltarea colecțiilor; Biblioteca și societatea; Carte veche, conservare, restaurare; Catalogare, clasificare, indexare; Comunicarea documentelor și împrumut interbibliotecar; Cultura informației; Educație și formare profesională; Informatizare, digitizare; Periodice; Statistică și evaluare; Tehnici pedagogice în biblioteca școlară și CDI) şi 41 de filiale județene repartizate pe 8 regiuni de dezvoltare. Asociația are un Consiliu Director care își exercită conducerea pe baza programului adoptat de Adunarea Generală, reprezentând interesele profesiei în fața autorităților, a terților şi a justiției.

Scopul Asociației Bibliotecarilor din România este de a sprijini bibliotecarii din punct de vedere științific și profesional, precum și alte categorii de personal care lucrează în interesul biblioteconomiei, de a susține dezvoltarea tuturor structurile infodocumentare (biblioteci și centre documentare și informare) prin optimizarea serviciilor de bibliotecă în spiritul cerințelor utilizatorilor și a progresului tehnic contemporan, contribuind astfel la progresul societății.

În perioada 2-5 septembrie, a avut loc la Oradea, Conferința Națională a ABR, ediția a XXXV-a aniversară, cu tema „Biblioteca - Inovație, Accesibilitate, Comunicare”.

Cea de-a XXXIV-a ediție a Conferinței Naționale a ABR, a avut loc la Sibiu, în perioada 3-6 septembrie, cu tema „Biblioteca - de la tradițional la inteligența artificială”.

În perioada 6-8 septembrie, a avut loc la Timișoara, cea de-a XXXIII-a ediție a Conferinței Naționale a ABR, cu tema „Library 4.0”.

ABR are reprezentare în Consiliul Național al Bibliotecilor din România (CNB) - autoritatea științifică națională pentru coordonarea bibliotecilor românești, înființată prin ordin comun emis de Ministerul Culturii și Ministerul Educației.

În luna ianuarie 2022, ABR înaintează Ministerului Educației Raportul de cercetare cu titlul „Nivelul informatizării în structurile școlare infodocumentare din România şi formarea profesională a personalului de specialitate din aceste structuri: bibliotecari, profesori documentariști, responsabili din structurile infodocumentare”, în vederea susținerii informatizării rețelei bibliotecilor școlare şi a dotării acestora cu acelasi tip de program specializat (Autori: Lucreția Bîrz, Viorica Gențiana Onișoru, Dr. Adriana Szekely, Alba Iulia, 2021, 121 p.; Consultanți științifici: Dr. Doina Popa, Dr. Carmen-Leocadia Pesantez Pozo). 

Este publicată ediția a doua, revizuită și extinsă a „Tratatului de biblioteconomie”, alcătuită din 5 volume, totalizând 2.923 de pagini, confirmând rolul ABR în dezvoltarea și consolidarea cercetării de specialitate în România 

25 august - În calitate de asociație profesională națională care reunește reprezentanți din toate tipurile de biblioteci, ABR oferă un interviu la EURONEWS.

În perioada 31 august - 2 septembrie, a avut loc la Suceava, cea de-a XXXII-a ediție a Conferinței Naționale a ABR, cu tema „Biblioteca - spațiu al informării, cercetării și inovării”, în format hibrid

În perioada 8-10 septembrie 2021, a avut loc la Timișoara, Conferința Națională a Asociației Bibliotecarilor din România, ediția a XXXI-a, cu tema „i-LIBRARY: inspiră, inovează, informează”, în format online.

Asociația Națională a Bibliotecarilor și Bibliotecilor Publice din România (ANBPR) solicită colaborarea ABR în vederea actualizării bazei de date Clasificarea ocupațiilor din România (COR), pentru profesiile existente în bibliotecile românești.

La 23 martie 2020, IFLA a transmis o declarație privind reacția bibliotecilor la pandemie, subliniind adaptarea serviciilor și dezvoltarea accesului digital.

ABR transmite un răspuns Secretarului General IFLA, Gerald Leitner, referitor la sprijinul acordat membrilor breslei și structurilor infodocumentare în contextul generat de criza pandemică.

La 3 aprilie 2020, Communia  și un grup de peste 140  de alte organizații și persoane private au trimis  o scrisoare către Directorul General al Organizației Mondiale a Dreptului de Proprietate Intelectuală (WIPO), Francis Gurry, solicitând să se asigure că actualele condiții de respectare a proprietății intelectuale nu creează impedimente eforturilor de a lupta împotriva crizei create de noul Coronavirus și consecințelor acesteia.

În contextul pandemiei de COVID-19, activitatea Asociației Bibliotecarilor din România s-a desfășurat preponderent online, iar Conferința Națională ABR nu a avut loc. Au fost organizate întâlniri profesionale, campanii de promovare a lecturii (#bibliotecadeacasa), programe de formare continuă, acces mobil la baze de date și au fost menținute colaborările cu ANBPR, IFLA și EBLIDA.

ABR lansează petiția „Nu închideți bibliotecile școlare!” și un Memoriu privind situația bibliotecilor școlare din România, solicitând Ministerului Educației și Cercetării să reglementeze funcționarea acestor structuri infodocumentare în condiții de siguranță în contextul epidemiologic generat de virusul SARS-CoV-2. Demersul este susținut de ANBPR și de Comisia Națională a Bibliotecilor din România (CNB).
Se solicită totodată sprijinirea procesului de informatizare a bibliotecilor școlare care să poată oferi resursele şi mijloacele de comunicare necesare pentru desfășurarea eficientă a actului educațional, după modelul tuturor țărilor civilizate.

Cea de-a XXX-a ediție aniversară, a Conferinței Naționale a ABR, a avut loc la București, în perioada 4-6 septembrie, cu tema „30 de ani de evoluție în bibliotecile românești”.

În perioada 12-14 septembrie, a avut loc la Sibiu, cea de-a XXIX-a ediție a Conferinței Naționale a ABR, cu tema „Bibliotecile – patrimoniul cultural și digital al viitorului”.

ABR publică volumul „Ghid de identificare a publicațiilor pseudoștiințifice”, autor Mihai Constantinescu.

Conferința Națională a ABR, ediția a XXVIII-a, cu tema „Biblioteci. Societate. Multiculturalitate”, a avut loc la Brașov, în perioada 6-8 septembrie.

În perioada 7-9 septembrie, a avut loc la Timișoara, Conferința Națională a ABR, ediția a XXVII-a, cu tema „Biblioteca fără bariere”.

În perioada 9-11 septembrie, a avut loc la Iași, Conferința Națională a ABR, ediția a XXVI-a, cu tema „Bibliotecile și provocările epocii digitale”.

În perioada 3-5 septembrie, a avut loc la Cluj Napoca, cea de-a XXV-a ediție a Conferinței Naționale a ABR, cu tema „Bibliotecile - acces deschis la educație și cultură”.

În perioada 2013 - 2019 este publicat „Tratatul de biblioteconomie”, 4 volume în 5 tomuri, însumând 2.507 pagini, o lucrare fundamentală care sintetizează teoriile și practicile din domeniul biblioteconomiei și științei informării.

În perioada 4-6 septembrie, a avut loc la Oradea, Conferința Națională a ABR, ediția a XXIV-a, cu tema „Biblioteca – cercetare, cunoaștere, cultură”.

Se lansează „Ghidul de cultură a informației”, elaborat de prof. univ. dr. Angela Repanovici, care devine un instrument metodologic de referință pentru formarea competențelor informaționale.

În perioada 29-31 august, a avut loc la Galați, Conferința Națională a ABR, ediția a XXIII-a, cu tema „Biblioteca - tradiție și inovare”.

În cadrul Conferinței Naționale de la Sibiu, pe 7 septembrie, este lansat volumul „Romanian Libraries”, o lucrare de sinteză dedicată bibliotecilor din România. Autori: Elena Tîrziman, Gabriela Dumitrescu, Robert Coravu, Mihaela Zecheru, Gheorghe Buluță, Carmen Pesantez; Editor: Prof. univ. dr. emerit Mircea Regneală; Traducător: Corina Apostoleanu.

Cea de-a XXII-a ediție a Conferinței Naționale a ABR, de la Sibiu, a avut loc în perioada 7-9 septembrie, cu tema „Biblioteca în societatea cunoașterii”.

În perioada 2010-2012, ABR a organizat cursuri de formare profesională în domeniul culturii informației pentru bibliotecarii din bibliotecile școlare și universitare. Cursurile sunt acreditate și se finalizează cu certificate de competență profesională autorizate de Ministerul Educației și Ministerul Muncii.

În anul 2010 a fost publicat „Repertoriul lucrărilor elaborate de bibliotecile din România”, vol.  2 - Lucrări elaborate de biblioteci universitare, ABR, IX, 345 p.

În perioada 9-11 septembrie, a avut loc la București, Conferința Națională a ABR, ediția a XXI-a, cu tema „Bibliotecile în cultura informației și comunicării”.

Ediția a XX-a, a Conferinței Naționale a ABR, a avut loc la Constanța, în perioada 10-12 septembrie, cu tema „Continuitate și schimbare în bibliotecă”.                                                        

ABR a publicat volumul „Noi studii de biblioteconomie”, autor Mircea Regneală.

În perioada 17-19 septembrie, a avut loc la Pitești, Conferința Națională a ABR, ediția a XIX-a, cu tema „Bibliotecile românești în era digitală”.

Pe 19 martie 2007, în Aula Bibliotecii Academiei Române, s-a votat în unanimitate transformarea Asociației Bibliotecarilor din Învățământ – România (ABIR) în ASOCIAŢIA BIBLIOTECARILOR DIN ROMÂNIA (ABR).

ABR își consolidează statutul și structura organizatorică, funcționând ca o asociație unitară, organizată pe cinci diviziuni profesionale distincte, acoperind principalele tipuri de biblioteci (naționale, universitare, specializate, publice, școlare).

În perioada 19-21 septembrie, a avut loc la Brașov, Conferința Națională a ABR, ediția a XVIII-a, cu tema „Statutul profesiei de bibliotecar în România”.

 Este adoptat „Codul deontologic al bibliotecarului” de către Adunarea Generală a ABR, în cadrul celei de-a XVIII-a Conferințe Naționale (Braşov, 19-21 septembrie 2007).

A fost publicat „Repertoriul lucrărilor elaborate de bibliotecile din România”, vol. 1 - Lucrări elaborate de biblioteci publice, ABIR, XX, 433 p.

În perioada 20-22 septembrie, a avut loc la Timișoara, Conferința Națională a ABIR, ediția a XVII-a, cu tema: „Situația bibliotecilor din învățământ în pragul aderării României la Uniunea Europeană”.

„Buletinul ABIR” devine „Revista română de biblioteconomie și știința informării”, inițial bilingvă, ulterior publicată exclusiv în limba engleză - „Romanian Journal of Library and Information Science”, în format online.

În perioada 7-9 septembrie, a avut loc la Petroșani, Conferința Națională a ABIR, ediția a XVI-a, cu tema „Cooperare interbibliotecară în context european”.

În perioada 9-11 septembrie, a avut loc la Brașov, Conferința Națională a ABIR, ediția a XV-a, cu tema: „Management și Marketing de bibliotecă în societatea informațională”.

În perioada 10-12 septembrie, a avut loc la Cluj - Napoca, Conferința Națională a ABIR, ediția a XIV-a, cu tema „Profesia de bibliotecar în schimbare”.

Este adoptată Legea bibliotecilor nr. 334/2002, care stabilește cadrul legislativ unitar de organizare și funcționare a bibliotecilor din România.

În perioada 11-13 septembrie, a avut loc la Iași, Conferința Națională a ABIR, ediția a XIII-a, cu tema „Quo Vadis Bibliotheca?”.

ABR publică volumul „Tezaur interdisciplinar multilingv pentru uzul bibliotecilor: română, engleză, franceză”, autor Victoria Frâncu.

ABIR a organizat Workshopul Internațional dedicat Formării Continue a Bibliotecarilor, accentuând importanța dezvoltării profesionale permanente, având sprijinul Institutului Francez și al British Council.

A fost publicată ediția a doua a „Dicționarului explicativ de biblioteconomie și știința informării” (2 vol., 2001, incluzând 4.789 de termeni și index de noțiuni).

În perioada 25-27 octombrie, a avut loc la Bușteni, Conferința Națională a ABIR, ediția a XII-a, cu tema „De la biblioteca tradițională la biblioteca electronică”.

În perioada 21-23 septembrie, a avut loc la Suceava, cea de-a XI-a ediție a Conferinței Naționale a ABIR, cu tema „Biblioteca școlară în societatea informațională”.

În iunie 1999 a avut loc Adunarea de Constituire a Federației Asociațiilor de Biblioteci din România (FABR), o primă încercare de reunificare a asociațiilor de bibliotecari, la care aderă următoarele asociații: ABIR, ANBPR, ABBNR și ABIDOR.

ABIR a elaborat, în colaborare cu ANBPR, Statutul Federației Asociațiilor de Biblioteci din România (FABR).

Au fost publicate două dicționare de biblioteconomie: „Dicționar de biblioteconomie și știința informării: român-englez”, autor Mircea Regneală (1999, 315 p., Colecția Biblioteca ABIR 4, 5.500 de termeni); și „Dicționar de biblioteconomie și știința informării: englez-român”, autor Mircea Regneală (1999, 332 p., Colecția Biblioteca ABIR 5), referent Mircea Dumitru.

În perioada 11-12 noiembrie, a avut loc la Bușteni, Conferința Națională a ABIR, ediția a X-a.

A fost înființat Consiliul Național al Bibliotecilor din Învățământ, un organism consultativ menit să sprijine coordonarea activităților bibliotecare la nivel național.

În perioada 19–20 noiembrie a avut loc, la Bușteni, Conferința Națională a ABIR, ediția a IX-a, având ca tematică: modernizarea serviciilor de bibliotecă și pregătirea pentru tranziția spre structuri informaționale digitale.

La 12 iulie, apare Legea nr. 128/1997, care recunoaște bibliotecarii ca personal didactic auxiliar, conferindu-le un statut profesional consolidat.

Începând cu anul 1997 până în anul 2000,  publicația „Informații ABIR”  devine supliment la „Buletin ABIR”, revistă tematică bilingvă, de nivel academic.

În perioada 14–15 noiembrie a avut loc, la Craiova, Conferința Națională a ABIR, ediția a VIII-a, având ca tematică: adaptarea bibliotecilor la societatea informației, informatizare, standardizare și integrare europeană.

În 1996, a fost publicat „Vocabularul de biblioteconomie” (două volume), o lucrare de referință pentru standardizarea terminologiei profesionale, autor Mircea Regneală.

În perioada 26 februarie - 1 martie, în urma acordului cu Library Association și cu sprijinul oferit de British Council, ABIR și ANBPR, organizează la Cluj, Seminarul „Dezvoltarea programelor de învățământ biblioteconomic și știința informării”.

Cea de-a VII-a ediție a Conferinței Naționale a ABIR s-a desfășurat la București, cu tema „Bibliotecile în societatea informației”, în perioada 18-20 septembrie.

ABIR, în colaborare cu UNESCO, a organizat la Sinaia, în perioadele 1-12 și 15-26 mai, Atelierul Internațional de Informatică, dedicat informatizării bibliotecilor, având trei secțiuni: A. Informatizarea bibliotecilor universitare; B. Informatizarea funcțională a compartimentelor universitare la nivelul unei instituții de învățământ superior; C. Rețea națională informatică interuniversitară.

În perioada 20-26 august, ABIR a participat la cea de-a 61-a Conferință Generală IFLA, cu tema „Bibliotecile viitorului”, organizată la Istanbul. 

ABIR, în colaborare cu ANBPR, începe proiectul de editare al primului „Who’s Who”, al bibliotecarilor români. 

Cea de-a VI-a ediție a Conferinței Naționale a ABIR a avut loc la Timișoara, în perioada 20-22 septembrie.

ABIR a devenit membru fondator al EUCLID (European Association for Library and Information Education and Research), la 20 noiembrie

În acest an au fost publicate lucrări esențiale pentru activitatea bibliotecarilor, precum: „Metodologia ISBD(S)”, „Ghidul bibliotecilor universitare”, „Anuarul ABIR”, „Buletin ABIR”, „Dicționar de biblioteconomie”, „Ghid al cărții vechi din bibliotecile de învățământ” și „Catalogul cumulativ al publicațiilor de biblioteconomie și informare documentară”.

În perioada 8-10 martie, a avut loc Colocviul „How to Run a Democratic Library Association”, în cadrul proiectului „Development of the Activity of the Library Association in Central and Eastern Europe, organizat de ABIR, în colaborare cu Asociația Bibliotecarilor Maghiari. 

ABIR face propuneri la noua Lege a învățământului, privind rolul și locul bibliotecilor din învățământ, propuneri care vor apărea și în Legea Bibliotecilor.

În perioada 14-20 mai, ABIR contribuie la crearea Forumului Paneuropean al Asociațiilor de Bibliotecari, alături de alte 31 de asociații înscrise.

În perioada 20–22 octombrie a avut loc, la Cluj-Napoca, Conferința Națională a ABIR, ediția a V-a, având ca tematică: dezvoltarea și modernizarea bibliotecilor, profesionalizarea domeniului și structurile de specialitate în biblioteconomie.

ABIR a semnat acorduri de cooperare cu Asociația Bibliotecarilor din Italia  (la 20 iunie) și Ungaria.

ABIR a participat la Conferința Generală IFLA organizată la Barcelona (22-28 august).

ABIR a editat și difuzat Metodologia  de aplicare a normelor ISBD (M), în condițiile începerii informatizării bibliotecilor românești. Numeroase exemplare au fost transmise către  majoritatea bibliotecilor universitare și școlare.

ABIR a făcut demersuri la Ministerul Educației pentru normarea corectă în bibliotecile școlare.

Cea de-a IV-a ediție a Conferinței Naționale ABIR, desfășurată la Iași, a avut loc în perioada 8-9 noiembrie. Începând cu acest an, lucrările Conferinței încep să se desfășoare pe secțiuni.

Anul 1992 aduce extinderea relațiilor internaționale ale ABIR, prin semnarea unor acorduri de colaborare cu asociații profesionale din Marea Britanie, Franța, Italia, Olanda și Danemarca.

Se fac demersuri către Guvernul României și ministerele competente pentru instituirea gradelor didactice pentru bibliotecari (definitivat, gradul II, gradul I) și salarizarea bibliotecarilor. 

A III-a ediție a Conferinței Naționale a ABIR a avut loc la Craiova, în perioada 29-30 octombrie, continuând seria întâlnirilor profesionale anuale. Sunt aprobate în Adunarea Generală, Regulamentul alegerilor locale și Regulamentul alegerilor generale.

În acest an a fost înființată Asociația Tinerilor Bibliologi.

La 8 ianuarie 1991, ABIR a făcut demersuri pentru înființarea învățământului bibliologic la Cluj-Napoca și Iași, prin scrisoarea adresată rectorilor universităților din cele două orașe.

În 1991, ABIR a participat pentru prima dată la Conferința Generală a IFLA, desfășurată la Moscova, în perioada 18-24 august.

În perioada 4-5 decembrie, a avut loc cea de-a II-a ediție a Conferinței Naționale a Asociației, organizată la Brașov, eveniment care contribuie la dezvoltarea dialogului profesional între bibliotecarii din România.                                                      

Au apărut volumul 2 al „Anuarului ABIR” și „Ghidul bibliotecilor de învățământ din România”.

Anul 1990 marchează momentul fondator al mișcării profesionale moderne a bibliotecarilor din România, prin constituirea Asociației Bibliotecarilor din Învățământul Românesc (ABIR).

Prima Adunare Generală a avut loc la 28 martie, la București - Casa Universitarilor, iar Asociația a fost înregistrată juridic la 20 aprilie, prin Sentința nr. 1310 (Dosar nr. 1332/P.J./1990) care admite cererea de înscriere ca persoană juridică a Asociației Bibliotecarilor din Învățământ - România.

 Primele filiale locale au fost constituite în perioada mai-septembrie, iar prima sesiune științifică a ABIR a avut loc pe 6 noiembrie.

 La 7 noiembrie, la București a avut loc prima Conferință a Asociației, avându-l ca invitat special pe Secretarul General IFLA, Guse van Wessemael.

 În perioada octombrie-decembrie apare numărul 1 al „Buletinului ABIR” (trimestrial) și volumul 1 al „Anuarului ABIR” (după model francez), cu apariție până în  anul 1996.

 La 12 noiembrie, ABIR devine membru al Federației Internaționale a Asociațiilor de Bibliotecari (IFLA), consolidându-și astfel statutul pe plan internațional.

Se constituie „Biblioteca ABIR” cu o colecție de 500 de volume donate din străinătate.

 La 20 decembrie, Președintele ABIR, Prof. univ. dr. Ion Stoica participă, alături de Prof. univ. dr. Mircea Regneală, la o întâlnire cu Ministrul Învățământului, în vederea modificării categoriei de salarizare a bibliotecarilor.

La Conferința din 1947 s-a făcut primul pas pentru reorganizarea Asociației Bibliotecarilor din România, înființată în 1924, ca o continuare a vieții asociative a bibliotecarilor. Conferința a fost convocată la inițiativa Bibliotecii Academiei Române - al cărei director era profesorul Ion I. Nistor - împreună cu Biblioteca Fundației Universitare „Carol I”.

Președinte al Asociației a fost ales Ștefan Gruia (Grumberg), funcționar de rang superior la Comitetul de Stat pentru Cultură și Artă în anii ’50–’60, ulterior șef al Direcției Biblioteci din cadrul Ministerului Învățământului.

Ștefan Gruia a fost ulterior redactor-șef al revistei Călăuza bibliotecarului, devenită apoi Biblioteca, una dintre cele mai longevive reviste profesionale din domeniu, existentă și astăzi.

Angela Popescu-Brădiceni, director al Bibliotecii Centrale de Stat / Bibliotecii Naționale în perioada 1955–1989, i-a urmat la conducerea asociației. A activat și pe plan internațional fiind membră a Comitetului permanent al Comisiei de Publicații Oficiale și al Secției de Bibliografii IFLA, precum și vicepreședinte a celei de-a II-a Conferințe Europene privind schimbul internațional de publicații, desfășurată la Viena, în perioada 1972–1976.

După 1970, asociația era cunoscută doar cu numele. Nu a mai desfășurat activități importante sau reuniuni profesionale până la prăbușirea regimului comunist, care manifesta reticență față de reuniunile publice neorganizate de partidul comunist.

În aprilie 1924, directorul Fundației Universitare „Carol I”, Alexandru Tzigara-Samurcaș, împreună cu directorul Bibliotecii Academiei Române, Ioan Bianu, au decis înființarea unei noi asociații, care să cuprindă inclusiv bibliotecile universitare, dar și alte biblioteci importante din țară, precum Biblioteca Academiei Române și Biblioteca Fundației Universitare „Carol I”.

În acest sens, au pregătit un congres care s-a desfășurat în Aula Fundației Universitare „Carol I”, în zilele de 15–17 septembrie 1924, prilej cu care s-au pus bazele Asociației Bibliotecarilor din România. În concepția celor doi savanți, aceasta urma să fie o asociație de elită, din care să facă parte personalități marcante ale biblioteconomiei naționale, menită să ofere o orientare modernă dezvoltării bibliotecilor românești.

Statutul asociației prevedea consolidarea legăturilor dintre bibliotecari, elaborarea unui plan de organizare unitară pentru toate bibliotecile din România, intervenția pe lângă guvern în probleme legate de salarizarea bibliotecarilor, precum și înființarea unei școli și a unui oficiu central de bibliografie.

În Consiliul de conducere al Asociației Bibliotecarilor au fost aleși: președinte – Ioan Bianu; vicepreședinți – Alexandru Tzigara-Samurcaș și Constantin Mandicevschi; secretar – Emanoil Bucuța; casier – doamna M. E. Ciuchi, alături de alți 14 membri.

Nici activitatea acestei noi asociații nu a reușit să atingă toate obiectivele pe care și le propusese în cei 16 ani de funcționare, până la izbucnirea celui de-Al Doilea Război Mondial, când, practic, și-a încetat activitatea.

La 19 iulie 1919, profesorului Nicolae Iorga i-a fost încredințată conducerea Asociației Bibliotecilor Publice. Conceptul de bibliotecă publică era diferit de cel contemporan, referindu-se la o bibliotecă destinată unei comunități locale. Statul român înființase, la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, mai multe biblioteci cu dublă destinație – școlară și publică. Acestea erau bibliotecile publice de care urma să se ocupe marele istoric, aflate la acea vreme în subordinea Ministerului Instrucțiunii Publice, instituție care avea atribuții și în domeniul culturii.

Misiunea principală a acestei asociații bibliotecare a fost aceea de a dota cu cărți și reviste bibliotecile distruse în perioada războiului. Din păcate, rezultatele obținute în acei ani de răstriște au fost modeste.